Monthly Archives: May 2009

Fratele tatalui bunicului matusii cuscrei

Chiar daca poti intelege expresia din titlu, ce se intampla cu o expresie mai lunga? Sa luam, de pilda, urmatoarea propozitie:

Fiul din prima casatorie al sotiei varului de gradul doi al cumnatului strabunicii tatalui unchiului soacrei proprietaresei mele s-a confruntat, in mod cu totul nefericit, din postura de petent intr-o chestiune privitoare la reglementarea legala a unui conflict minor de interese privitoare la administrarea in comun a unei parti relativ semnificative dintr-o mostenire dobandita in mod surprinzator de usor impreuna cu sora sa in ultima parte a vietii, cu dificultati mult peste media celor intampinate indeobste de majoritatea concitadinilor sai in ultimele decenii ale secolului anterior secolului trecut in relatia cu autoritatile juridice locale, in contextul unei solicitari formale redactate apeland la un notar competent si avizat in acord cu toate prevederile legislative in vigoare si adresate acelorasi autoritati.

Continue reading Fratele tatalui bunicului matusii cuscrei

Actiuni care se opun conceptual

Ma gandeam ca actiunile noastre trebuie sa se poata respinge unele pe altele si conceptual, nu doar cauzal. Posibilitatea unei asemenea respingeri pare sa fie esentiala pentru comunicare. Nu pot invata sa comunic daca nu primesc feed-back pozitiv si negativ, dar aici e vorba despre feed-back perceput ca un soi de evaluare pozitiva si negativa a incercarilor mele de a comunica. Daca nu percep o chestie decat ca pe un obtacol, ca pe o actiune care mi se opune doar cauzal, nu invat nimic. Incerc sa depasesc obstacolul si reusesc sau esuez, dar asta e tot.

Vise, metafore si analogii

Uneori in vis nu stii ca esti tu insuti. Ai “senzatii constiente”, e drept, si poate si reactii afective si cognitive constiente, dar nu stii ca tu le ai. Uneori nu e clar nici macar cine le are. Au legatura situatiile astea cu problema constiintei? Dar cu supravietuirea? Exista vise in care sunt constient ca eu sunt cel care viseaza, dar nu mai am acces la amintirile mele (desi, daca as intalni o persoana cunoscuta probabil ca as recunoaste-o).

Daca as continua sa traiesc (dupa moarte, de pilda) in felul ala (fara amintiri, that is), dar pastrandu-mi “constiinta de sine”, probabil as considera ca am supravietuit. Dar nu stiu daca as mai spune ca am supravietuit daca as continua sa am diferite experiente, fara sa mai fiu constient ca eu sunt cel care le are (ca in visele celelalte).

Continue reading Vise, metafore si analogii

Atitudinile propozitionale ca acte de vorbire

Am lucrat mai demult la asta, acum cateva zile am revazut un text mai vechi si l-am trimis pentru publicare. Rezumatul textului arata cam asa:

I try to suggest, in my paper, that cognitive propositional attitude verbs, when uttered in first person, can be regarded as expressing the illocutionary force of an explicit speech act. For this, I first show how a sentence of the form ‘I believe that p’ can pass Austin’s ‘hereby test’.

Secondly, I emphasize two different uses of the first person propositional attitude utterances and point to the relation between these uses and two kinds of speech acts – expressives (or behavitives) and assertives, respectively. In the second part of the
paper I try to indicate how my approach could be used to solve some of the problems traditionally related to propositional attitude statements, including Frege’s puzzle of substitutivity.

For this, I suggest that sentences of the form ‘X believes that p’ should be regarded as reporting on speech acts which X has (or could have) done. In the end of my paper I hint at a few ways in which my pragmatic approach of propositional attitudes could be further developed.

Iar textul e aici.