Monthly Archives: June 2009

Problema deductiei

Mi-am pus acum cateva zile o intrebare prosteasca: “Dar daca intelesul consta in utilizare, cum poate fi explicata situatia in care o persoana introduce pentru prima data o metafora noua in limbaj, iar interlocutorul intelege? Metafora are inteles, dar acesta nu se sprijina pe nici o utilizare anterioara. Nu inseamna asta ca intelesul nu e reductibil la utilizare?”

Intrebarea era prosteasca fiindca ascundea o confuzie – cea dintre meaning si understanding. Atunci cand creez o metafora noua (sau cand inventez un cuvant nou) ii dau unei expresii lingvistice o utilizare. Prin asta, se poate spune, ii dau si un inteles. Nu e nevoie de nici o utilizare anterioara.

“Si totusi, cum se prinde altcineva de ce anume incerc sa fac, folosind expresia respectiva?” – Asta e o alta intrebare.

Continue reading Problema deductiei

Chestii copilaresti

Razvan a facut o greseala interesanta. Mi-a aratat geamurile intr-o zi. Voia sa trag jaluzeaua. Am tras-o. Apoi mi-a aratat usa de langa geamuri. Si acolo e o jaluzea. I-am spus “Ok, o deschid si pe-aia.” A doua zi, cand mi-a aratat jaluzeaua din dreptul usii, mi-a spus “paia”. Ca si cand ar fi inteles ca “pe-aia” e numele jaluzelei. Inca nu stiu sa spun de ce mi s-a parut intamplarea asta atat de interesanta.

Alte nenorociri

Ma gandeam ca poate e mai usor sa vezi analogii intre relatiile rationale dintre actiuni verbale si cele non-verbale uitandu-te la contradictii. Dar apoi mi-am adus aminte de un exemplu vechi: “Imi iau ramas bun. Dupa care nu fac nimic pentru a pleca.”. Aici apare o tensiune. Eu sunt tentat sa spun ca daca nu pleci, dupa ce ti-ai luat ramas bun, esti irational. Dar un element al contradictiei e tocmai absenta unei actiuni. ­čÖü

Sigur, s-ar putea spune si asa: “toate actiunile care iti intarzie plecarea, in loc sa ti-o pregateasca, se contrazic cu actiunea de a-ti lua ramas bun”. Dar cred ca lucrurile sunt mai complicate de atat.

Continue reading Alte nenorociri

My approach to negative actions

Iata un rezumat in engleza al textului despre care vorbeam aici:

In this paper I try to use the conceptual framework of the speech act
theory to clarify a few points regarding the philosophical debate
about the existence of negative actions.

For this, I start by looking at some of the most popular candidates to
this title: failing to do X, omitting to do X, avoiding to do X and
refraining from doing X, where X is some action.

In the second part of my paper I consider some examples of verbal
actions and try to investigate how would the property of ‘being
negative’ apply to them, concluding that we could only say about the
locutionary content of a speech act that it is positive or negative.
It is meaningless to speak of ‘negative illocutionary force’ and since
the force gives us the kind of verbal action performed in uttering a
certain sentence, I argue, we can safely conclude that speaking of
negative verbal actions in general is a categorial mistake.

Next, I try to show how this result can be extended to non-verbal
actions as well, by pointing out how the force-content distinction can
be applied to such cases. At the end of the paper I propose that an
analysis of the situations in which some actions seem to contradict
each other should replace the misleading problem of negative actions.