Monthly Archives: January 2013

In timpul liber,…

Ma gandeam la “extraordinar de interesant” si “neobisnuit de interesant” (pornind de la ceva spus la un moment dat de fiul meu). Mi se spune, sa zicem, ca o intamplare e extraordinar de interesanta. Inteleg: “Pentru majoritatea lucrurilor interesante, y e mai interesant decat acele lucruri.” si, datorita regulii “Orice y care e ‘mai F’ decat ceva (care este F) este F.”, conchid ca acea intamplare e interesanta.

Pe de alta parte, daca mi se spune ca o intamplare e neobisnuit de interesanta, inteleg ca faptul ca acea intamplare e interesanta este neobisnuit. Daca acea intamplare nu ar fi interesanta, ar fi lipsit de sens sa mi se spuna ca faptul ca este interesanta e neobisnuit, de unde conchid ca intamplarea respectiva e interesanta.

Dar prima concluzie am tras-o in virtutea unei relatii de consecinta logica, in timp ce pe a doua am tras-o in virtutea relatiei dintre o afirmatie si presupozitiile acesteia.

Si asa ajung la un leitmotiv al filosofiei analitice – forma gramaticala ascunde forma logica. ­čÖé